Mănăstirea Cetățuia din Iași a organizat miercuri, 29 noiembrie, începând cu ora 11.00, evenimentul „Ziua porților deschise la Mănăstirea Cetățuia”, din cadrul proiectului cu titlul „Proiecte PFU de restaurare componente artistice din Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel a Mănăstirii Cetățuia din Iași”, finanțat prin programul „Timbrul monumentelor istorice”, sesiunea I/2023, derulat de Institutul Național al Patrimoniului.
În cadrul evenimentului, participanții au putut afla informații despre pictura murală (secolul XVII) și despre catapeteasma (secolul XVIII) din Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a Mănăstirii Cetățuia.
Proiectul este implementat în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Centrul Cultural Misionar Doxologia al Arhiepiscopiei Iașilor și Asociația Actum.
Obiectivul general al proiectului este scoaterea din pericol a componentelor artistice de pictură murală și catapeteasmă din Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a Mănăstirii Cetățuia din Iași, monument istoric de categoria A, de importanță națională, prin elaborarea de documentații tehnico-economice, faza Proiect Formă Unică, de către specialiști restauratori atestați de Ministerul Culturii.
Obiective specifice:
- Realizarea a două proiecte PFU pentru restaurarea componentelor artistice: pictura murală și catapeteasmă, până în decembrie 2023;
- Comunicarea rezultatelor proiectului prin mijloace online de promovare;
- Încurajarea de parteneriate în domeniul promovării patrimoniului cultural prin angrenarea în proiect a trei parteneri;
- Încurajarea implicării în proiect a comunităților patrimoniale (informale), prin participarea la evenimentul organizat.
Mai multe detalii referitoare la cele două proiecte PFU au fost oferite de părintele arhimandrit Arsenie Hanganu, starețul Mănăstirii Cetățuia din Iași:
Evenimentul de astăzi, intitulat „Zilele porților deschise la Mănăstirea Cetățuia” reprezintă finalul unui demers de restaurare inițiat de mănăstire în colaborare cu partenerii din Iași și din afară, un demers de restaurare integral al Mănăstirii Cetățuia, al clădirilor și, de asemenea, a picturii și a catapetesmei din cadrul bisericii Mănăstirii Cetățuia. Evenimentul de astăzi a fost finalul unui demers pentru că am primit finanțare din partea Insitutului Național al Patrimoniului, taxa de timbru, finanțare pentru realizarea proiectului de restaurare a picturii și a catapetesmei, iar în cadrul acestui proiect avem obținut avizul de la Ministerul Culturii pentru proiectarea restaurării picturii și a catapetesmei. În cadrul simpozionului de astăzi, au conferențiat cele două persoane de seamă ale Iașului care au realizat proiectul de restaurare a catapetesmei, lect. dr. Stelian Onica și de restaurarea a picturii murale din biserica mănăstirii Cetățuia, prof. dr. Carmen Cecilia Solomonea. Este doar un început de drum pentru că urmează să facem demersurile necesare pentru obținerea finanțării restaurării implicite a picturii și a catapetesmei și nădăjnuim în ajutorul lui Dumnezeu și în ajutorul oamenilor din țară care să ne susțină în cadrul acestui demers al nostru.
Grupul țintă este reprezentat de totalitatea persoanelor interesate de patrimoniul cultural, istoric și spiritual: profesori, studenți și absolvenți de Artă Sacră/ Pictură/ Istorie/ Teologie; specialiști și experți în domeniul patrimoniului material (restauratori, arhitecți, ingineri, arheologi, istorici etc); vizitatori ai Mănăstirii, atât din județul Iași, cât și din întreaga țară.
Scurt istoric
Ctitorul Mănăstirii Cetățuia este Domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a început în anul 1669 și s-a finalizat în 1672.
Sub raport arhitectural, Mănăstirea Cetățuia este o copie sobră a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului Vasile Lupu de la 1639. Pictura de la Cetățuia este o creație artistică deosebită, având ca autori pe Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina, alături de pictori autohtoni care lucraseră la Trei Ierarhi. Este ultimul mare ansamblu de pictură murală din Moldova în linia tradițiilor post bizantine.
Biserica mănăstirii este specifică arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totuși o sinteză originală a unor elemente arhitectonice disparate.
Mihail Vrăjitoru